Înapoi în Oltenia | Ceapă light

Fac o paralelă între Oltenia și Oltenia | Bună și rea !

Asta e Oltenia mea, asta e România mea!

Ceea ce urmează să citiți este scris în urmă cu trei-patru zile, atunci când m-am întors ACASĂ.
Din exact acest motiv nu am avut nici acces la internet.

Fac, în articolele ce urmează, o paralelă între prima și ultima impresie a ceea ce numim sudul României noastre, Oltenia.

Astfel:

– un punct:

Ajung astăzi într-un final, din nou, în capitala Olteniei. Cum mai aveam de așteptat aproximativ o oră până la următorul autobuz către Severin, am intrat în autogara de aici.

Peisajul îmi aduce aminte de “Doamne Ocrotește-i  pe români” …

În micul cer ce foarmează sala de așteptare, numit autogară sunt înșirate anunțuri și oferte, ale “birourilor” cu plecări: către Spania, către Grecia, către Italia și așa mai departe …

Tabloul “ceapă light” este completat de 2 seturi de bănci, albastre, paralele…

Eu aș spune că sunt aproape confortabile …

În fața mea, în timp ce scriu acest articol două personaje cel puțin interesante își fac somnul de frumusețe sforăind zgomotos… Unul dintre ele poartă o căciulă neagră în completarea unei veste fosforescente de culoarea aceluiași praz, parcă din ce în ce mai prezent. Cele 2 articole vestimentare sunt scoase în evidență și de ceasul roșu mode pufuleți-cu-surprize…

Nu pot să nu mă întreb, oare cei 2 vor avea disponibilitatea să voteze în week-end ? Și dacă da, cu cine, de ce ? Ce-i determină să se trezească ?

Gândul îmi zboară departe de aici și o nevoie firească mă trimite în direcția săgeții care subliniază “W.C.”. (Oare de la ce vine acest “vece” ? ).

Cum nici aerul nu mai e gratuit în ziua de azi, vânzătoare-paznic mă întâmpină veselă de sub un semn care îmi taxează și dreptul de a mă micționa:  1 RON.

Scotocesc după 2 monezi de 50 de bani și i le întind.

Se uită la monezi, mai apoi la mine și îmi spune:  “Aici sunt banii dumneavoastră” vizibil încântată de remarca făcută.
În timp ce mă pierdeam prin perdeaua de miresme adaugă: “dacă doriți hârtie, luați de aici”.

Nu pot să nu îmi repet aceeași întrebare: Oare ea va vota duminică ?

Și mă mai macină ceva: cum e oare să asculți non-stop chemarea naturii ? Cum e să păzești un neam de „căcăcioși” ?

Închid laptopul; situația este prea colorată aici, în Oltenia.

Anunțuri

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: