Despre Vilnius, numa’ de bine !

Despre Vilnius, numa’ de bine - partea I - Daniel NICA

Partea I

De obicei nu scriu în aceași zi în care se întâmplă evenimentele, dar cum nu am somn o să aștern pe hârtie monitor povestea zilei de azi. Cu și despre Vilnius, cu și despre, lituanieni, letoni, francezi, ruși, polonezi, câțiva indieni și cel puțin un român, adică eu.

Azi de dimineață am urcat într-un tren către Vilnius. Deși subliniez asta de fiecare dată când am ocazia, o să o fac încă o dată: transportul în comun este cel puțin bine pus la punct. Cu siguranță Bucureștiu’ ar face bine să ia exemplul orașelor din Lituania. Trenul a făcut o oră și jumătate de la Kaunas la Vilnius. A plecat la timp. A ajuns la timp. Din păcate nu m-am simțit ca acasă în trenul de azi: controlorul a fost cât se poate de civilizat, aparatul de verificat bilete funcționează pe bază de cod QR iar condițiile din tren…

Unde mai pui că biletul a fost 5,3 euro iar website-ul lor îți permite să cumperi online la fel ca în orice alt magazin online (fără bătăi de cap). Pe lângă asta, dragă CFR, țin să subliniez că aici, sunt atât de lipsiți de bun-simț, încât au auzit și chiar folosesc cardurile ISIC. Oferă reducere de 50% oricărui student. Uite așa strică ei piața…

Am ajuns în capitala Lituaniei undeva în jurul orei 11. Centrul vechi e la doar 5-7 minute, de mers cu autobuz, față de gară; așa că înainte de orele prânzului pășeam deja pe străduțele din centrul Vilniusului. Încercam să găsesc hostelul la care îmi propusesm să mă cazez dar…

Spre surpriza și încântarea mea, am nimerit exact în mijlocul târgului de Sfântul Kazimiero. Un fel de “zilele orașului” la noi, doar că altfel. Cum ? Păi, în primul rând mult mai organizat, în al 2-lea rând mult mai primitor și în al 3-lea, mult mai amplu. Tarabele cu mâncăruri și diverse lucruri de cumpărat ( de la cipsuri din sfeclă la căciuli cu minioni) se întind pe o distanță de mai bine de 3 Km. Printre străzile pe care am admirat diversele produse tradiționale sau mai puțin tradiționale se numară: Gedimino pr., Pilies g. și Didžioji g.

Așa cum e ușor de imaginat, am renunțat la căutarea hostelului și am încercat să văd ce are de oferit fiecare tarabă. Acolo unde se vindeau produse autentice, vânzătorii care în cele mai multe cazuri sunt și producătorii, am fost poftit să gust.

Am încercat brânză făcută în casă de către producători locali din Lituania și Letonia. Brânză cu chili, cu verdețuri, brânză dulce, brânză afumată, brânză sărată, brânză dulce, brânză după rețetă franțuzească, chiar și brânză împletită.

Pentru doar 1,5 euro puteți și voi să încercați Kuki Muki, un fel de floricele/pufuleți de porumb cu glazură de caramel. Mie unu’ mi-au plăcut.

Despre Vilnius, numa’ de bine - kuki muki - Daniel NICA

Kuki Muki

Altă surpiză a fost culinară a fost gama de produse preparate din cătină. Puteți încerca sirop, suc, ceai, fructe uscate, dulceață, gem, praf (pentru sana), marmeladă ba chiar și ciocolată; toate având la bază cătina.

De asemenea o mare varietate de marmeladă, de la clasicele prune, cireșe sau căpșuni până la marmeladă de ghimbir. Am gustat din fiecare și chiar dacă cea de ghimbir a fost interesantă gustul dulce acrișor fiind ceva ce nu regret că am încercat,  o să rămân conservator (că tot suntem “în bucătărie”), preferând variantele deja cunoscute.

Alături de siropurile naturale și fructele uscate a căror majoritate o găsim și în România, nu uitați să încercați crema de zahăr făcută de Magmum ( o asociația de fermieri din Lituania). Eu am gustat toate cele 3 variante, iar dacă ar fii să recomand una dintre cele 3, cu siguranța cea care are și căpșune ar fii prima pe listă.

Țara învecinată în Vest cu Marea Baltică, are, din câte am învățat tot azi, un fel de patrimoniu al mâncărurilor tradiționale. Ei, pot să vă spun că dulciurile pe care le-am gustat eu TREBUIE protejate prin lege, după părerea mea. Îmi plouă în gură și acum când scriu, așa că, dacă aveți ocazia, încercați-le. Unii ar spune eco, fiind că e la modă. Eu mă mulțumesc cu: “sunt făcute în casă, frate!” Chiar MERITĂ.

“Ciupercuța” are cremă de cacao și aș spune, consisteța unui biscuit.

„Nuca”, are cremă de caramel înăuntru.

„Căpșuna” e din zahăr și coloranți naturali.

Ultimul dar nu cel din urmă preparat inedit, să-i zic, pe care l-am gustat, a fost gama de cipsuri din sfeclă roșie sau morcovi.

Despre Vilnius numa de bine - cipsuri inedite din sfecla si din morocvi - Daniel NICA

Am văzut fel de fel de pălării/căciuli. Pentru numai 15 euro îți poți acoperii urechile pe timpul iernii, cu “minioni”, cu „Olaf” lucrate manual sau cu o plărie în formă de halbă de bere. Pe ei îi găsiți aici, pe facebook.

Printre altele, o pălărie pe care aș numi-o “quidditch de Lituania” mi-a atras atenția. Deși se vrea a fi un chipiu preferat de motocicliști, după spusele vânzătorului, pe mine m-a dus cu gândul la Ron Weasley.

De asemenea, am probat o bluză făcută în Nepal și importată în Lituania de către un nene polonez, foarte simpatic. Prețul, pentru cei interesați, este de peste 50 euro pentru un singur articol dar lasând la o parte aspectul cel puțin interesant, toate pe care le-am probat țin cu adevărat de cald. 🙂

Săpun de casă în formă de ruletă, sau cheie franceză, cu arome de mentă, de căpșuni, de aproape orice îți poate trece prin cap; mai multe detalii aici: http://triskomatris.com/.

Lumânări, din alea gen BOR dar de undeva din viitor. 😉

Despre Vilnius, numa’ de bine - lumanari din viitor - Daniel NICA

Partea a II-a zilele următoare.

Anunțuri

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: