” Loveste-ma ! ” Episodul ❶

loveste-ma-episodul-1-invitatie-la-teatru-despre-comunism-daniel-nica-blog

– De ce lași televizorul ăla pornit ?
– A rămas așa, cât am fost în cameră la copii.
– Stinge-l, te rog… oricum nu își are rostul !
– Te rog, vorbește mai încet dacă te aud vecinii…
– Normal, normal că mă aud… pereții sunt subțiri. Blocurile astea au fost construite pentru asta. Să ne audă. Să ne toarne iar…
– Asta încerc și eu să îți spun …


– La final, ce contează o bătaie în plus ? Nu mai durează mult până când o să îl dăm jos pe dictatorul ăsta.
– Victor, te rog, nu vreau să bată iar la ușa noastră…

– Ascultă-mă, Adelina ! Nu mai durează mai mult ! Oamenii sunt la limită… ascultă ce îți zic, suntem în noiembrie, până la anu’ scăpăm de ei !
– Așa a zis și ultima dată, înainte să te ia, astă-vară…

– A fost altceva … am vorbit cu cine nu trebuia dar am scos-o la capăt.
– Da! Clar. O săptămână nu am mai știut nimic de tine iar când te-ai întors acasă erai bătut bine… abia dacă ai scos două cuvinte în primele zile…

– Îți spun, acum e ceva serios. Am stat de vorbă cu oamenii de la Combinat, se organizează, vor să îl dea jos.
– Te rog, te rog încetează ! Numai eu știu cât am tremurat. Și acum visez mașina aia neagră în care te-au urcat… 3 fețe pe care nu le văzusem niciodată în viața mea. Toți la costum …

– Au vrut doar să mă sperie… mi-au dat câteva palme și m-au lăsat să plec acasă…
– Victor, i-am văzut și eu ! Aveau arme la ei… aveau arme sub paltoanele alea negre… putea să te…

– O să îi prindem, o să vezi, nu mai durează mult. Toată lumea s-a …
– Încetează, te rog. Mi-e frică pentru tine, pentru mine, pentru copii noștri.

– Exact ! Nu o să ne mai fie frică, nici pentru noi, nici pentru cei mici, nu o să mai aveam de ce să ne temem.
– Și cum crezi tu că o să se întâmple asta ? Cine crezi că o să fie atât de curajos… e plin de membrii de partid… maică-mea te-ar turna în secunda doi dacă ar știi cum gândești…

– Ascultă. Am vorbit ieri cu un fost coleg de școală… e inginer la Institut …
– Ce Institut, iubire… nu te mai înțeleg…

– Un coleg, un coleg care lucrează acum la Institutul de Fizică de la București…
– Cum, cum ai vorbit tu cu el ? ! Iar faci nefăcute…

– Nu contează cum am vorbit… Mi-a povestit că a fost peste graniță într-un schimb de experiență, la nemți…
– Și ce treabă are asta cu ce vorbim noi ?

– Fii atentă. Mi-a zis că un fel de legătură telefonică între calculatoare, știi stațiile despre care ne povestea Ewald, ca un fel de telefoane ?
– Te rog, încetează cu Ewald. Vorbește mai încet… am avut destule probleme pentru că l-am ascuns la noi pe scriitorul ăla sau ce era …

– Lasă-mă să termin. Au legătură între ele… calculatoarele astea, mi-a povestit Aurel, că vorbesc între ele prin ceva numit internet… poți să vorbești cu oameni din toată lumea… și nimeni nu te poate depista…
– Cine naiba e Aurel ?!
– Colegul meu… așa îl cheamă cel cu care m-am… stat de vorbă…

[Urmează…]

urmeaza-loveste-ma-episodul-2-invitatie-la-teatru-despre-comunism-daniel-nica-blog

Anunțuri

Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: