Arhiva | Un scriitor pierdut RSS for this section

„Acorduri in Paris” Episodul 3

Acorduri in Paris. Episodul 3 - invitatie la teatru - Daniel NICA blog

Gigi: Primesc, cum nu primesc, și dacă nu, știu să le mai zic !

Marius: Adică ?
Gigi: Păi mai e câte unu’ cu aere. Mă uit la el. Îi zâmbesc și îi spun: “Shit!

Marius: Revenind la povestea ta. Totuși, cum ai ajuns aici ?
Gigi: Da, bă, îți ziceam, că m-am luat cu altele. Să mor eu. Am ieșit pe ușă și dus am fost. Era înainte de revoluție când am fugit. Am mers către sârbi și am trecut Dunărea. În plină noapte.

Citește mai mult…

Anunțuri

„Acorduri in Paris” Episodul 2

Acorduri in Paris. Episodul 2 - invitatie la teatru - Daniel NICA blog

Marius: Vreau să zic, aveați animale în curte ?
Gigi: Sigur, aveam, dar în curțile vecinilor. Vecinilor din satu’ vecin.

Marius: Sigur. Înțeleg.
Gigi: Hău, ce te-ai întristat așa ? A împrumutat și el o găină. A intrat cu ea în casă și a bătrână s-a apucat s-o gătească. Ziceai că a venit vara în casa noastră. Frații mai mici au început să bată cu palmele în masa de lângă sobă. Era un ritm bun. D-al nostru. Atunci am început să cânt. Am cântat și am tot cântat. Lor le-a plăcut. Ai mici cântau cu mine. De atunci nu m-am mai oprit.

Marius: Ce fru…
Gigi: Bre, eu zic aici, e poveste despre mine.

Marius: Sigur. Vă ascult.
Gigi: M-am uitat la zăpada de afară și am hotărât să plec. Să plec de tot și de n-o putea să mă întorc acasă să le fac palat, îi aduc pe toți cu mine.

Citește mai mult…

“Acorduri in Paris” Episodul 1

Acorduri in Paris. Episodul 1 - invitatie la teatru - Daniel NICA blog

#dnscrie #acorduriinparis #hailateatru

O gară din Paris. Gigi și Marius. Marius a venit special pentru un dialog cu Gigi.

Gigi: Era o seară frumoasă de mai și … și căcat ! Glumesc ! Unde mai vezi tu așa ceva început în povestea unui țigan ?!
Marius: Am crezut că …

Gigi: Ai crezut greșit. Făceam mișto de tine. Românii ăștia …
Marius: În regulă, revenim la subiect, domnule Gigi ?

Gigi: Pă mă-sa. I-auzi la el. Domnule ? Hai lasă că îți povestesc. Doar dă asta ai bătut atâta drum, a fost lung, nu ?
Marius: Nu chiar, dar am totuși un timp limitat …

Gigi: Limitat ? Ai un timp scurt ? Pentru mine ? Păi de ce ai mai venit  ? Povestea mea, e lungă, e … cum îi zice ?
Marius: Cum îi zice, cui ?

Gigi: E, altra cosa bă. E cum zic ăștia pe aici, e autre chose, c-așa îi zice francezii.
Marius: Îi zic francezii …

Citește mai mult…

” Loveste-ma ! ” Episodul ❺

loveste-ma-episodul-5-invitatie-la-teatru-despre-comunism-daniel-nica-blog

[din episodul anterior : 
– Vă rog să mergeți către mașină, discutăm la sediul partidului. Intervine Sorin, încercând să dea o notă de normalitate discuției.
 ]

Adelina se apropie și își strânge soțul în brațe:

– Unde să vină acum ? E târziu. E întuneric… e noapte… nu a făcut nimic !
Citește mai mult…

” Loveste-ma ! ” Episodul ❹

loveste-ma-episodul-4-invitatie-la-teatru-despre-comunism-daniel-nica-blog

[din episodul anterior : 
    – Ți-am spus… e trecut de 10 seara… dacă au venit după tine ? Victor ce ai făcut ?
– Nu am făcut nimic. Mergi și vezi cine e.
 ]

Adelina, ajunge în dreptul ușii de la intrare. Bătăile se opresc în momentul în care se aude zgomotul zăvorului ce anunță că ușa urmează să fie deschisă. Adelina se albește la față. De partea cealaltă a ușii stau doi bărbați îmbrăcați în paltoane negre. Cei doi dau din cap, în loc de bună seara și intră în casă fără a aștepta invitația.
Citește mai mult…

Când te-am prins …

E târziu. Am avut treabă la birou până mai pe seară, după care am oprit la cofetărie să iau prăjituri. Ceasul din bord îmi arată 12.30 noaptea. Parchez în fața blocului. Iau prăjiturile și cele 2 ouă Kinder și urc scările. Nu a fost o zi rea dar sunt obosit și un pic ciufut din cauza somnului. Cu toate astea urmează 3 zile în care o să fiu acasă. Urc scările în fugă. Deschid ușa de la intrare.
Citește mai mult…

” Loveste-ma ! ” Episodul ❸

loveste-ma-episodul-3-invitatie-la-teatru-despre-comunism-daniel-nica-blog

[din episodul anterior : 
    În cameră se mai poate observa o măsuță pe care stau aruncate câteva foi și creioane colorate…
 ]

Biblioteca de mici dimensiuni de pe peretele din stânga are câteva titluri de Eminescu, Creangă dar și câțiva autori străini, semn că Victor și Adelina, încearcă să își depășească condiția și să le ofere într-un fel sau altul, prin educație, un viitor mai bun copiilor lor. “Și mie îmi place movul” se gândește Adelina în timp ce aranjează desenele de pe masa copiilor. Adună creioanele colorate de sub masă și mai găsește un alt desen. “Ce frumos… noi patru…”  își spune ea în șoaptă… “… noi patru, desenați cu roșu” în timp ce îl pune la loc, alături ce restul desenelor vocea lui Victor străbate holul micuțului apartament de la etajul doi al blocului de periferie:

Citește mai mult…

” Parca ai mai facut asta. ” Episodul 5: „Gata ?”

Parca ai mai facut asta. - episodul 5 - Gata - daniel nica blog

Cei doi adorm. Când se trezesc e deja după-amiază. Pe fereastră se vede un râu. În depărtare se observă silueta unui oraș. La radioul autocarului tocmai se aude un jingle:

Întrerupem programul pentru o știre de ultima ora: Semnalmentele celor doi ucigași de bătrâni au fost date publicității. Fotografiile acestora vor fi publicate în edițiile de mâine dimineață ale cotidienele locale și naționale. Poliția declară că ….” știrea e întrerupă brusc de către șoferul autocarului care hotărăște să schimbe postul.

Citește mai mult…

Trecut era când eu gândeam la viitor

Trecut era când eu gândeam la viitor

 

Trecut era de miez de noapte,
Gândeam -precis!- că ești departe !
Prezent eram, cu gându’ prea-nainte.
Prezentul s-a făcut trecut, pe nesimțite !

Citește mai mult…

” Loveste-ma ! ” Episodul ❷

loveste-ma-episodul-2-invitatie-la-teatru-despre-comunism-daniel-nica-blog

     [din episodul anterior : 
     – Cine naiba e Aurel ?!

     – Colegul meu… așa îl cheamă cel cu care m-am… stat de vorbă… ]

– Cum adică “m-am stat de vorbă” ?
– Am greșit. Tu îți dai seama că putem folosi internet ca să ne organizăm … e exact ce am aveam nevoie ca să știm unii de alții … să îl dăm jos de dictatorul ăsta…
Citește mai mult…